Saturday, 6 June 2015

Vaccinezi sau aberezi ® - Part I


Da, bun. Zic sa ne uitam si la un film, ca de Orange Wednesday, asa. Filmul despre care vorbesc este disponibil pe Youtube si este una dintre cele mai simpatice promotii anti-vaccin de pe internetul romanesc. Principala lui calitate este ca e scurt si in consecinta va incurajez sa il vedeti ca sa va formati propria opinie. Inainte sa incepem vreau sa clarificam ceva. Se vorbeste mult in film despre vaccinurile anti-gripale si nu fara motiv. Multe din vaccinurile anti-gripale sunt, din pacate, putin eficiente la populatia adulta fara co-morbiditati asociate, situatie pe care o speculeaza aprofundacii si pe care am sa o explic pe indelete in a 3-a postare din serie.

Filmul incepe cu Teo Trandafir care vorbeste patetic despre vant, gripa si necesitatea vaccinarii. Principial nu pot fi un mare fan al cuiva care crede in Horoscop si o invita pe Crina Veres in emisiune, dar strict in ceea ce priveste campania pro-vaccinare Teo are o implicare meritorie. Dupa acest intro, incepe show-ul, adica o aglomerare vomitiva de mamici ignorante si specialisti de scara blocului care emit opinii medicale si o iau la misto pe Teo.


Curs de poezie cu Piticot

Prima la aparat, o duduie blonda pe care o vom numi in mod afectuos Piticot (dupa jocul din spatele ei), incearca sa spuna o poezie.

"Suna vantul, ne-nfioara
Haideti sa dam sfoara-n tara:
Daca nu va vaccinati,
Craciunul nu-l mai apucati
"

E o ironie fina si duduia joaca sublim (de-altfel daca nu ii iese treaba cu miscarea anti-vaccinare o asteapta oricand Globe Theatre cu rolul Ofeliei). Eu m-am amuzat. Ca mine probabil ca s-au amuzat si cei doi barbati din Arad care au contractat la inceputul anului virusul AH1N1. Oh, wait, nu aveau cum, unul fiind mort si celalalt in coma la data scrierii articolului din ziar. Totusi, poezia este oarecum adevarata. Din cauza ca au contractat virusul in februarie, tehnic vorbind, au prins Craciunul. Din 2014.

Daca nu s-au amuzat cei doi din Arad, ma gandesc ca poate totusi s-a amuzat altcineva din lista asta sau poate de prin India. Iar daca cei decedati nu aveau cum, atunci cu siguranta rudele lor sunt in deplin acord cu poezia lui Piticot. Piticot, am si eu o poezie.


La Piticot intre urechi,
Ocupati cu respiratia,
Erau doi neuroni, pereche;
Acum creste-n voie vegetatia.
 
In capul mic si blond,
Stateau amandoi lejer,
Era spatiul asa pustiu
Incat au devenit stingheri.
 
Primul a murit in zori,
Al doilea a baut benzina,
Iar la Piticot in cap,
S-a stins incet lumina.

 

Feli si sursele ei magice

Dupa Piticot, o vedem in carne si oase (si ce carne!) pe nimeni alta decat Felicia Popescu, sau ca sa folosim din nou in mod respectuos titlul ei stiintific, Felicia Popescu. Desi a avut doar un cameo eu am fost placut impresionat de Falafeli, pentru ca spre diferenta de antevorbitoarea ei care are in spate jocuri de societate de mare angajament precum "Solar" si "Cat e ceasul?", Felicia o arde academic, cu niste carti naturiste puse ca in vitrina Humanitas. Aceasta pozitionare in raport cu sursele m-a ajutat subliminal sa imi ignor pornirile rationale si sa capat brusc incredere in opinia ei medical-stiintifica.
Dupa ce Felicia se ofera cu sinceritate sa o ajute pe Teo sa isi indrepte coloana vertebrala, urmeaza un intermezzo cu efecte speciale gen Power Point pentru Windows 3.1. Printre slide-uri exista unul care cred ca merita reprodus ca sa putem sublinia ironia.

 

Sfatul e excelent si de-altfel vi-l tot dau si eu de cand scriu pe blog. Am recomandat ad nauseam milioanele de articole stiintifice peer-reviewed disponibile prin PubMed, Web of Science, Sciencedirect sau Google Scholar. Poate tocmai de aceea nu mi-e clar ce inteleg aprofundacii prin "verifica" si prin "surse". Adica Feli a verificat-o pe laboranta farma din care citeaza intr-unul din posturile ei? Pentru ca eu chiar am verificat informatiile laborantei farma (daca intr-adevar exista o laboranta farma), si a rezultat negru pe alb ca doamna laboranta are patrunjel la gura. Ca toarna gogosi, baliverne, brasoave, tromboane. Ca umbla cu traista. Dar pe Stefan Lanka l-a verificat? Ca noi l-am cautat si pe el la buzunare si a dat tot cu minus. Eufemistic vorbind, pentru ca ne-eufemistic l-a cautat la buzunare chiar sistemul judiciar german, cam de vreo 100.000 de iepuroi. Dar pe prietena ei Crina o fi verificat-o? Oare a verificat Feli daca HIV-ul chiar e un conflict de smegma?

Iar daca a verificat, cum a facut asta? Adica ok, cu un efort de imaginatie deloc placut pot sa imi imaginez cum verifica experimental treaba cu smegma, dar restul? Care sunt sursele cu care isi verifica sursele? Ca pe Pubmed stim ca nu poate merge din 2 motive: 1. nu ar intelege ce scrie acolo; si 2. nu exista aprofundaci NMG pe Pubmed care sa ii confirme teoriile, pentru ca aprofundacii nu publica. Si nu publica pentru ca teoriile lor sunt mizerii neverificate stiintific. Ladies and germs, pe Pubmed nu exista smegma.

Deci Feli, mami, tu cum iti verifici sursele?

Apoi, reversul logic al acestei dileme ma confuzeaza si mai tare. Presupunand prin absurd ca Pubmed ar fi intr-adevar un cover pentru Big Pharma ca sa isi disemineze teoriile NWO, cum verifica Feli un articol din Nature, sa zicem? Oare replica Feli experimentele din NMJ, Science si Cell si constata ca de fapt nu ies?

Deci Feli, mami, tu cum ne verifici noua sursele?


Enter the dragon
 
Pe la minutul 1:40 apare in sfarsit titlul real al filmului - "Sanatatea nu vine din seringa". Titlul e bun, e de efect, iar eu sunt de-acord cu el pentru toate situatiile in care seringa contine acid sulfuric concentrat, piure de cartofi, ostropel cu ciuperci, cesiu sau extract de voma de iepure mort. Ca sa dau doar cateva exemple. Sunt insa si niste exceptii notabile de la aceasta regula. De dragul argumentului am sa ma prefac pentru moment ca nici nu exista vaccinuri. Antibioticele, suspectate a fi direct vinovate pentru cresterea duratei medii de viata de la 47 de ani in 1900, la 70 de ani in 1960 vin de multe ori prin seringa. Apoi ar mai fi insulina, antidoturile pentru otravuri, heparinele, anti-aritmicele, diureticele si anti-hipertensivele administrate i.v., tot ce inseamna reechilibrare hidro-electrolitica, fierul injectabil, anestezicele, vitamina B12 si nu in ultimul rand chimioterapia. Deci in afara acestor exceptii care totalizeaza doar niste multe sute de milioane de vieti salvate de-a lungul a aproape 100 de ani de medicina moderna, este adevarat, sanatatea nu prea vine din seringa.

La minutul 2:00 se intampla ceva ciudat si filmul capata un fel de retard. Apare o duduie care agita un dinozaur de plus de dupa o cortina si cu o voce care aminteste de posincroanele actorilor amatori din desenul animat Cartea Cartilor (cca. 1992), abereaza ceva despre legume. Nivelul de inteligenta al segmentului este atat de scazut, chiar si pentru standardul obisnuit al aprofundacilor, incat nu am reusit sa ma concentrez pe ce spune.


 

 
Pateul de ficat cauzeaza depresie
 
Urmatorul anti-vaccinist este un nene domol, care pare ca citeste de pe prompter, pe numele sau complet Costel Stanciu (Conf. Univ. Dr.). Conf. Univ. Dr. Stanciu este evident orice altceva decat medic, in acest caz particular fiind specialist in "managementul calitatii si marketingul marcii". De-altfel preda aceste "stiinte" la o mare institutie de invatamant, Universitatea Nicolae Titulescu (in primele 1 milion de universitati din lume, conform QS Rankings). Este si Presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorului, care nu trebuie confundata cu Autoritatea Nationala Pentru Protectia Consumatorului, cam la fel cum presedintele asociatiei de bloc nu trebuie confundat cu presedintele tarii. Activitatea APC este prodigioasa si in capul listei trebuie sa mentionam un studiu prin care au aratat ca pateul de ficat de la Cora poate sa cauzeze depresie. Nu, nu glumesc. Nobelul e practic dupa colt.

Conf. Univ. Dr. Stanciu face o recomandare care la prima ascultare pare de bun simt, dar este de fapt usor paradoxala: sa ne "informam si sa nu ii lasam pe altii sa gandeasca in locul nostru". Eu sunt de-acord ca nu trebuie sa o las pe Feli sa gandeasca pentru mine altceva decat sanvisuri cu parizer, pentru ca nu are nicio competenta, dar sunt absolut convins ca pot lasa departamentul R&D de la Panasonic sa gandeasca pentru mine o plasma. La fel cum sunt convins ca pot lasa un inginer de structura sa gandeasca pentru mine un pod pe care trec zilnic cu masina. La fel cum pot lasa inginerii Airbus (si de ce nu, pilotul) sa gandeasca pentru mine cand zbor cu avionul. La fel cum pot lasa medicul specialist (si nu o filoloaga fara scoala medicala) sa gandeasca pentru mine o varianta optima de tratament.

Apoi Conf. Univ. Dr. Stanciu zice: "cand o procedura medicala precum vaccinarea este ATAT de controversata in lumea stiintifica [...]", iar eu devin si mai confuz. Vaccinarea este ATAT de controversata? As dori o clarificare. Cam cat de controversata este? Domnu' Conferentiar Universitar Doctor Stanciu, eradicarea poliomelitei in lumea civilizata este controversata? Sigur? Dar eradicarea variolei inca din 1980 este controversata? Preventia rabiei este controversata? Si daca sunt controversate, cine sunt cei care le contesta? Dr. Biol. Felicia Popescu, MD, MSc, PhD?

Stimabile, dumneavoastra va informati?


Time for some science

Urmeaza un segment plin de falsitati. Intai apare un farmacist care dupa ce a "citit prospectul nu recomanda nimanui sa faca vaccinul". N-am sa insist, pentru ca nu am asupra a ce, nu sunt nici macar sigur ca are 18 ani. Apoi apare o duduie pe o canapea rosie (cu o casuta de jucarie langa, ca sa ne fie clar ca e mamica) si care sustine ca prin vaccinuri nu se injecteaza anticorpi. Chestie cu care eu sunt de-acord, mai putin in situatiile in care prin vaccin chiar se injecteaza anticorpi. O lista cu astfel de vaccinuri de protectie pasiva sau temporara (pentru ca anticorpii au o durata de viata limitata) si denumite popular "seruri", gasiti aici. Pengu a facut personal ser anti-rabic din zeama de cal, dupa ce a fost muscat de o potaie neagra in cerul gurii si fara suflet, un acolit patruped al lui Uciga-l toaca. Cainele nu avea rabie, insa l-a calcat o masina, because karma is a bitch.
 
Apoi filmuletul continua cu parafrazari din ceea ce Feli ar numi "stiinta", iar eu "apel la autoritate fara referinte". Naratorul din film spune ca in Revista Oficiala a Farmacistilor [din Germania], "experti ai Universitatii din Meinz explica de ce controlul anticorpilor este inutil".
Dupa lupte seculare am reusit sa gasesc site-ul Revistei Farmacistilor [din Germania] de unde au preluat aprofundacii rezumatul lucrarii, insa nu am reusit sa gasesc si articolul original [in germana] din PÄDIATRISCHE PRAXIS. O explicatie ar fi ca din punct de vedere bibliografic sau stiintific jurnalul PÄDIATRISCHE PRAXIS nu exista. Pubmed nu stie de el si din cate am cautat eu, nici Google. Sa citim atunci rezumatul (via Google Translate):
 
Should the success of routine immunization be serologically monitored? Experts at the University of Mainz reply. Reason for the request was the result of a routine ELISA assay. After three primary vaccination with hexavalent vaccine, there was indeed sufficient titer against hepatitis B, polio type 2 and 3 and pertussis; However, antibodies against tetanus, diphtheria and polio type 1 were undetectable. Normally, however, should be dispensed with a control antibody (Ab) concentration because - protective Ab concentrations for many vaccinations are not defined, - Ab against diphtheria, tetanus and polio with ELISA in routine laboratories are not detectable, - immunity no statement permits on the protection and - the cost of an adequate serological testing the vaccine costs far exceed. We recommend the Ab-proof only to control the titre in pregnant women, for hepatitis B titer in individuals in the health service and in individuals with immunodeficiency.
 
Din acest rezumat putem trage 4 concluzii. In primul rand ca nu este un articol per se, ci un fel de comentariu-rezumat al altui articol. In al doilea rand, acest rezumat nu emite o opinie anti-vaccinare, ci explica de ce nu se recomanda testarea titrului de anticorpi dupa vaccinare la populatia generala. In al treilea rand nu tot ce este scris in acest rezumat este corect. Dar poate cel mai important, comparand chiar si aceasta traducere imperfecta cu ceea ce spune naratorul, vom putea trage concluzia ca mamicile ignorante denatureaza sensul real. Deci ce spune naratorul in film?
 
1. "Concentratiile de anticorpi nu sunt definite". Propozitie evident scoasa din context. Ceea ce spune rezumatul este ca multe vaccinuri nu ar avea titrul de anticorpi (probabil post-vaccinare) definit. Iar asta e oricum fals.
Absolut toate companiile farmaceutice care se scot pe piata vaccinuri fac determinari ale eficacitatii (e.g. cat la suta din cei vaccinati sunt protejati) printr-una sau mai multe metode, majoritatea implicand si masurarea titrului de anticorpi la populatia din studiu. In aceste cazuri concentratiile de anticorpi reprezinta un marker imunologic si sunt definite atat pre-, cat si post-vaccinare. Spre exemplu, pe baza unei concentratii medii pre-vaccinare se poate stabili un baseline, iar pe baza unei concentratii medii post-vaccinare si absenta bolii clinice se poate stabili un titru de referinta (i.e. peste care se considera ca pacientul este protejat). Evident ca pentru oricine are o minima intelegere a unor notiuni de baza din epidemiologie (e.g. ca populatia este heterogena, nu omogena), este clar ca raspunsul imun intr-o cohorta este o functie de distributie. Detalii despre metodele statistice care se utilizeaza si despre limitarile lor, pot fi gasite in acest document al WHO.
Uneori, pentru a stabili eficienta pe termen lung a unui vaccin, se definesc concentratiile de anticorpi (sau mai bine zis raspunsul de tip umoral) la distanta de momentul vaccinarii. Un exemplu este acest studiu din Nature Medicine, care a gasit ca peste 90% din cei vaccinati impotriva variolei acum 25-75 de ani, au mentinut un titru de anticorpi stabil pana in prezent.
Si ca sa ne referim in particular la vaccinul hexavalent despre care vorbeste rezumatul, puteti citi un review recent, in care sunt prezentate informatii despre toate variantele comerciale disponibile pe piata, despre titrurile de anticorpi masurate in cazul fiecaruia sau despre reactiile adverse.
 
In concluzie, concentratiile de anticorpi sunt in general definite atat la cei nevaccinati cat si la cei vaccinati in populatia de studiu, uneori si la distanta de momentul vaccinarii. Pe baza acestor rezultate se stabileste eficienta vaccinului (aproape intotdeauna > 70%, intotdeauna >= 50%) si pe baza acestor rezultate vaccinul primeste aprobarea de a fi utilizat la populatia generala. Nu toate vaccinurile sunt aprobate pentru comercializare cu promisiunea ca previn o anumita boala. La cele cu eficienta sub 70%, exprimarea este deobicei "helps reduce the risk of...", dar nu este cazul vaccinurilor hexavalente.

Si inca ceva, foarte important. Asta este una din situatiile in care aprofundacii isi taie singuri craca de sub picioare. Faptul ca eficienta vaccinurilor nu este intotdeauna 100% este fix motivul pentru care toti copiii trebuie vaccinati. Atunci cand un anti-vaccinist va servi placa "copilul meu nevaccinat nu poate imbolnavi copiii vaccinati", sa ii explicati ca in populatie, pe langa cei care nu pot fi vaccinati din motive medicale, exista si copii vaccinati la care vaccinul pur si simplu nu a fost eficient. Pe aceia ii imbolnaveste indirect mamica nebuna. Iar vaccinul nu a fost eficient in cazul lor nu pentru ca e prost, cat pentru ca specia umana are un grad inalt de heterogenitate si fiecare sistem imun raspunde diferit.

2. "Imunitatea nu dovedeste protectie" este o afirmatie formulata sa para absoluta. In realitate lucrurile sunt relative si ca prima chestie trebuie sa explicam termenii. Prin imunitate intelegem prezenta unui marker imunologic (in general titrul de anticorpi), ca raspuns la vaccinarea anti-ceva. "Protectie" este un termen generic in epidemiologie, putand insemna in mod specific preventie de tip situational (adica dependenta de doza microbului, de mediu, de co-morbiditatile pacientului etc), preventia unor manifestari clinice ale bolii (protectie incompleta), sau preventia bolii in intregimea ei (protectie completa). Evident ca astfel de distinctii eludeaza aprofundacii, dar sunt luate in considerare de cei care fabrica vaccinurile si de cei care le testeaza.

Deci in traducere larga, afirmatia de mai sus ar insemna "prezenta anticorpilor nu inseamna neaparat preventia bolii". Ceea ce este adevarat pentru o minoritate de cazuri si fals pentru majoritatea vaccinurilor. Intr-o recenzie, publicata in 2010, autorul trage concluzia ca in afara BCG si zoster, preventia infectiei este corelata in mod direct cu inducerea unui titru de anticorpi (sau invers). Problema imunitatii unui organism este insa mult mai complexa, pe de-o parte din cauza dependentei de doza si mediu si pe de-alta parte din cauza faptului ca sistemul imun este o cascada de sute de factori (unii dintre ei imposibil de evaluat) care interactioneaza pentru a genera protectie. Din motive de spatiu si timp nu am sa detaliez, dar ca idee, raspunsul imun umoral (prin anticorpi) este doar o bucata din imunitate. O alta bucata importanta este raspunsul celular, care are o memorie de mai lunga durata. In unele situatii, prezenta raspunsului celular si nu al celui umoral, se coreleaza mai bine cu protectia.
 
3. "Costurile pentru analiza serologica depasesc costurile vaccinarii." Doh, nicio revelatie aici. Binenteles ca verificarea titrului de anticorpi la fiecare pacient injectat (din populatia generala, nu dintr-un studiu) este din punct de vedere economic o idee proasta, din doua motive.
a) Titrul scazut al anticorpilor nu arata neaparat absenta protectiei, deci este o evaluare potential inutila.
b) Fiecare vaccin are oricum scris clar in prospect in cat la suta din cazuri ofera protectie, procent obtinut din studii clinice. Contrar a ceea ce cred aprofundacii, imunizarea populatiei nu este privita la nivel de individ, ci statistic. In mod normal, adica in absenta unor devianti nevaccinati care sa scada suplimentar procentul de protectie al unei populatii, 70-90% protectie este suficienta ca sa minimizeze sansele unui agent patogen sa infecteze pe cei la care vaccinul nu a fost eficient.
 
Si ca sa nu aveti impresia ca Universitatea din Meinz e vreo cloaca de pseudostiinta, va anunt ca fac cercetare in domeniul vaccinarii si ca recomanda vaccinarea anti-influenza cu virus atenuat (LAIV) la copiii intre 2 si 6 ani, respectiv 2 si 17 ani.
 
Apoi urmeaza o imagine cu aceasta coperta (tr - The Robert Koch Institute History at a Glance), peste care naratorul spune: "Institutul Robert Koch admite ca anticorpii sunt un parametru surogat care nu garanteaza vreo protectie sau vreo imunitate".
In primul rand ca institutele nu fac afirmatii de acest gen. In cel mai bun caz persoanele care lucreaza in institut fac afirmatii de acest gen.  
In al doilea rand poza face trimitere la un document promotional care nu contine afirmatia mentionata de narator. Ca urmare, fara o referinta, afirmatia nu poate fi atribuita unei persoane care lucreaza in cadrul institutului, deci nu avem cum sa confirmam ca este adevarata.
In al treilea rand din motive de scoatere din context, afirmatia are aceasi valoare stiintifica ca si: "atunci cand Feli posteaza pe blog, undeva moare un pui de foca".
Totusi, am sa incerc sa ghicesc contextul (nu si sursa) din care a fost extrasa afirmatia misterioasa. Aprofundacii folosesc in mod intentionat gresit cuvantul "surogat" ca sa ii dea o conotatie negativa (exemplu clasic de argument straw-man). In realitate, "surogat" si "corelat" sunt termeni epidemiologici care se refera la totalitatea markerilor imunologici directi si indirecti care se asociaza cu protectia in urma vaccinarii. Despre cei doi termeni si despre diferentele dintre ei puteti citi pe indelete aici si aici. In concluzie, in epidemiologie si conform consensului stiintific actual, faptul ca un anticorp (sau alt marker) este parametru surogat, este de bine, nu de rau.


Despre apa Kuddelmuddel
 
La minutul 3:50 se intampla ceva MINUNAT. Apare deja celebrul biolog german Stephan Lanka, citind o carte langa un bidon cu apa, cu firma producatoare la vedere. Privind la aceasta scena mi-am dorit instant sa cumpar un filtru de apa de la compania Maunawai©, promovat de inegalabilul Stephan Lanka. Daca intrati pe site, puteti afla chiar de la Steph ca apa are "memorie" care poate fi "vizualizata prin tehnici fotografice si electromagnetice". N-avem de ce sa nu il credem, Lanka se pricepe la microscopie. Apa NOWAI (or whatever), continua stiintific Lanka, il ajuta sa excrete mai bine, iar asta este minunat. Curios din fire, am vrut sa vad si eu stiinta din spatele apei care te ajuta la o excretie eficienta. Tehnica fotografica este foarte frumoasa, dar ca practicant al microscopiei electronice si ocazional al dark-field-ului, n-am nici cea mai vaga idee la ce ma uit. Adica ok, apa Messerschmitt, e diferita "fotografic" de apa de la robinet, dar ce anume din simetria imaginii o face buna pentru excretie? Fear not, ne lamureste textul.
 
Insight into the method of microscopic water investigation. Water always leaves traces - not only in the liquid state . When small water droplets dry on a slide, they create a kind of stamp with a variety of forms. This stamp can be visualized by a dark field microscope. Each sample shows different structures with their own character - a cosmos in microcosmos. The method goes back to the artist Ruth Kübler. She recognized in the dried water droplets Imagery in a variety of forms. The samples showed the sensitivity of water for subtle physical Influences (magnetic fields), but also the influence of the persons conducting the water. Darkfield microscopy allows a closer look at the status of water in terms of its vitality and originality. 
The method allows for immediate basic characterization of the water. Mineral-rich waters and particularly "hard" water can be clearly seen on the pattern density in the image. Show thick white borders a concentration of salts. If the structures are detailed but loosened or scattered uniformly or occur more regularly in an arranged ring formation, then this points to an altered arrangement and effectiveness of salts.
                                             Sursa: https://www.maunawai.com/cms/en

Incep sa inteleg. Apa care se usuca pe sticla lasa in urma un pattern de saruri, vizibile la microscop. Cine ar fi crezut asa ceva? Dar stati, descoperirea merge mai departe. Apa mai bogata in saruri lasa un pattern mai dens, iar cea filtrata si cu mai putine saruri, mai putin dens. NU SE POATE! Este absolut remarcabila cercetarea. Doresc sa cumpar si eu apa Kartoffelpuffer ca sa o excret! Lanka, shut up and take my money!
 
 
 
 
 
Dar sa ne intoarcem la film. Naratorul ne povesteste ce crede Lanka despre anticorpi: "simple globuline produse de organism pentru a repara celulele vatamate in urma injectarii metalelor si substantelor toxice din vaccinuri". Ceea ce inseamna un singur lucru. Nefiind vaccinati, copiii Feliciei nu au anticorpi. Deloc.
Dar Lanka mai face ceva minunat. Dupa ce ne arata cu un bat ceva printr-o sectiune din plastic de creier uman, ca un adevarat vrajitor ce este, incepe sa manipuleze electricitatea. Da, da. Ati citit bine. Controleaza curentul electric cu un singur deget!

=> Lanka credibility increase:

          0%      ->       120%        Brainwashed         Kamikaze zealot       Felicia Popescu
          |.......................|||.......................|................................|...........................|


                                                         Carnaciorul lui Lanka si globul de cristal.
                               


Gandalf the Grey si concluzii
 
In finalul primei parti vreau sa mai vorbesc despre un singur personaj din film. Pe la minutul 4, apare un domn in etate, caruia am sa ii spun Gandalf the Grey. Gandalf este foarte simpatic si pare nu doar o autoritate in domeniu, cat mai ales campion la sah in Cismigiu. Pentru Gandalf nu este logic de ce "la vaccinuri anticorpul este bun la casa omului", dar la "HIV si SIDA, daca ai anticorpi te-ai dus".
Ca sa il ajut pe Gandalf sa impresioneze partenerii de sah din Cismigiu, ii recomand sa acceseze articolul despre anticorpi al lui Skeptic Maru, care explica fix acesta aparenta discrepanta.
 
 
Ne oprim aici, dar am sa mai revin asupra acestui filmulet, pentru ca imi da ocazia sa abordez sistematic si in ordinea importantei (asa cum o percep autorii) toate laitmotivurile anti-vaccinistilor. Pentru mine filmul are 2 take-home messages. Primul ar fi ca aprofundacii au inceput sa faca apel la surse peer-reviewed, in ciuda opozitiei lor fanatice pentru tot ce inseamna stiinta. Poate ca vor sa isi diversifice publicul tinta ca sa includa si persoane alfabetizate sau poate ca inteleg ca nu pot cita la infinit aceiasi 5 nebuni cazuti in disgratie fara sa isi compromita iremediabil credibilitatea. Sigur ca fac cherry-picking si sigur ca citeaza scotand informatia din context. Per total insa e o schimbare pozitiva pentru ca putem juca pe terenul cu reguli al stiintei moderne.
Al doilea mesaj e mai degraba o ingrijorare. In ciuda ignorantei stiintifice, mamicile paranoice sunt totusi foarte organizate. Au mult timp liber si pot disemina la infinit aberatii potential periculoase in spatiul online. Am avut epifania ca nu exista inca un produs media pro-vaccinare echivalent, venit din partea Ministerului Sanatatii sau a oricarei asociatii non-guvernamentale, fie el filmulet de 10 minute sau campanie in toata regula. Just sayin'.
 
 
 
Regards,
Pengu

 
 
 
 
 
 
 
 

Thursday, 4 June 2015

Posta redactiei - HIV si cine il neaga


Surpriză! Cineva, probabil Feli sau un Feli-like particle (FLP), a răspuns la postul nostru despre Lanka și HIV. Textul este în nota obișnuită, o combinație ușor paradoxală între dezinformare, ignoranță și condescendență. Reproduc integral textul lui FLP, aici:




În primul rând țin să îi mulțumesc lui FLP pentru completarea textului lui Lanka. Din nefericire însă, chiar și în întregime, textul este tot complet greșit. În caz că nu ați citit postul original de pe Skeptic Pengus, Lanka susține că în articolul din Nature s-ar fi utilizat microscopia electronică pe celule fixate chimic (deci moarte) și în consecință că "filmulețele" care arată biogeneza virionilor sunt artefacte (adică ireale). În realitate, pentru oricine știe să citească engleză, s-a folosit microscopie de fluorescență pe celule vii (adică nu moarte), iar imaginile nu sunt artefacte (adică sunt reale).  
Devine deci evident că FLP încearcă un straw-man, probabil după modelul lui Lanka, pentru că discuția nici măcar nu era despre existența HIV, cât despre faptul că Stephan Lanka fie (1) nu are capacitatea să diferențieze microscopia electronică de microscopia de fluorescență; fie (2) confundă în mod deliberat în interviu cele 2 tehnici ca să racoleze niște gură-cască tip Feli în fenomenul global numit ”AIDS-denialism”. Cu riscul de a repeta ce a spus deja SkepticMaru în post, în articolul de Jouvenet, Bieniasz și Simon, contrar a ceea ce susține Lanka, celulele nu sunt fixate chimic și NU EXISTĂ MICROSCOPIE ELECTRONICĂ. Deloc. Nada. Zero. Zit.
Dar pentru că am o oră la dispoziție pentru blitz-debunking intru puțin în straw-man ca să discutăm sursele la care ne trimite FLP să ne facem temele, adică "cercetători care se ocupau cu acest subiect când noi eram cu suzetele la gură". Restul informației din răspuns (e.g. "model experimental = artefact") este eminamente tembelă și o dovadă clară că persoana care scrie n-are nicio înțelegere a biologiei.

The Perth Group si de ce jurnalul Medical Hypotheses e de cacat:
Primul este un articol de referință intitulat "A critique of the Montagnier evidence for the HIV/AIDS hypothesis" și este scris de Eleni Papadopulos-Eleopulos, Valendar Turner, John Papadimitriou et al. (Montagnier este liderul unui grup creditat cu descoperirea HIV). Articolul este de fapt un fel de mini-review, cu bias științific cum rar am văzut în peer-reviewed science, explicabil doar prin calitatea discutabilă a jurnalului Medical Hypothesis, în care mai puteți citi și că ejacularea este terapie pentru congestia nazală și că pacienții cu sindrom Down seamănă cu populația asiatică (Ben Goldacre vă prezintă și conținutul acelor articole aici și aici).
Deloc surprinzător deci, Medical Hypotheses are un impact factor (ISI) de doar 1.152. Ca element de comparație Nature, adică jurnalul unde au publicat Jouvenet et al. articolul despre biogeneza virionilor, are un impact factor de 42.351. Încercând naiv să cuantific diferența dintre cele 2 jurnale, am ajuns la concluzia că Nature este de 36.7x mai credibil. Evident este o subevaluare pentru Nature.
Dar factorul ISI nu este esențial, în definitiv se publică articole foarte mișto și în jurnale cu ISI mic. Esențial este că Eleopulos et al. 2004 este din punct de vedere al conținutului un jeg. Deloc surprinzător este o recenzie, adică un sinopsis a ceea ce au făcut experimental alții. Clovnii din periferia științei care jonglează noțiuni controversate nu prea vin la masă cu muncă de laborator și asta nu pentru că Big Pharma îi amenință că le dă foc la case, cât pentru că în general nu prea știu să facă nimic practic, și chiar dacă știu, nu au cum să demonstreze ceea ce susțin. De-altfel, ca să o parafrazez pe Feli, îl provoc pe FLP să producă un articol experimental care să arate clar că HIV nu există, sau dacă există, că nu provoacă SIDA. Și să aibă, evident, "experiment martor".
Pe de-altă parte, articolul este un exemplu perfect, chiar didactic, de cherry-picking. Dacă îl citiți va fi evident. Este evident până și în referințe, unde 37 din 46 sunt din perioada 1983-1995, the Dark Ages of HIV science, alese preferențial pentru că prezintă ipoteze parțial sau total infirmate de studii ulterioare. Bâlbele științei în căutarea răspunsurilor sunt mană cerească pentru aprofundaci.
Dar autorii articolului cine sunt? Dacă ar fi să mă iau după FLP sunt cu siguranță oameni care studiau HIV când eu ronțăiam biberonul. Ei bine, acum devine amuzant. Autorii sunt membri fondatori ai The Perth Group, o adunare suspectă de AIDS-denialiști, născută prin 1981 în Australia. Iar prim-autoarea articolului, Eleni Papadopulos-Eleopulos (o să îi zicem Papi, pe scurt) este poate cel mai simpatic membru. Poate că biografia lui Papi ar fi trecut neobservată dacă nu ar fi existat un proces unde a fost invitată ca expert, să afirme că virusul cu care acuzatul ar fi infectat cu bună-știință niște femei, de fapt nu există. O parte din transcripturi și sentința sunt publice și vă recomand călduros să le citiți ca să aflați biografia lui Papi, a cărei singură competență pare să fie Facultatea de Fizică Nucleară din București (pg 28-45, pct 82-140). I'm not kidding. Un fragment relevant:

Judecător: Ms Papadopulos-Eleopulos has no formal qualifications in medicine, biology, virology, immunology, epidemiology or any other medical disciplines. She has never treated or been directly involved in clinical trials of any kind relating to any disease. Her duties at the Royal Perth Hospital are to test people for sensitivity to ultraviolet radiation.

Still a better biologist than Feli. Despre Dr. Turner, autor secund și specialist în medicină de urgență puteți citi la paginile 45-51 (pct 141-154). Tot de flavour:

Judecător: Dr Turner’s knowledge of the subject matter is limited to reading. He has no formal qualifications to give expert opinions about the virus. He has no practical experience in the treatment of viral diseases. He has no practical experience in the disciplines of virology, immunology or epidemiology. His opinions are based on reading scientific literature, studying of scientific literature, and spending a considerable amount of time thinking.

Peter Doucheberg:

La prima vedere, cazuri mai greu explicabile sunt Peter Duesberg și Etienne de Harven, care au fără îndoială CV-uri grele în microscopie electronică, virologie și biologie moleculară. Ironia face ca Peter Doucheberg să fie unul din băieții deștepți care în anii '70-80 au realizat în premieră maparea structurii genice a retrovirusurilor (e.g. 1, 2). Rezultatele au fost excepționale așa că Peter Doucheberg, deja parte a staff-ului academic la Berkeley, a devenit rapid un corifeu în virologie, înscris pe șină către un Nobel. Surpriza zilei (sau anului), în 1987, la 3 ani de la descoperirea HIV, Peter Doucheberg publica o recenzie în Cancer Research prin care se erija spontan în cel mai proeminent contestatar al teoriei HIV-SIDA, în mod ironic tot un retrovirus. Acela a fost și momentul care a marcat începutul declinului. Detalii despre cum a intrat cariera lui Peter Doucheberg într-un con de umbră atât de întunecos încât i s-au retras lucrări chiar și din gluma de jurnal numit Medical Hypotheses și despre personalitatea dificilă a lui Peter Doucheberg, puteți citi pe larg aici (în mare un articol balansat).

Citind interviul aproape biografic, veți fi poate tentați să vărsați o lacrimă pentru bătrânelul decrepit și ușor blazat, care vorbește cu nostalgie despre timpurile când chiar conta în știință. Vă recomand să vă abțineți. Pe de-o parte Peter Doucheberg nu este chiar mort din punct de vedere academic. Distanțarea de subiectul HIV și revenirea la aria lui curentă de expertiză, adică teoria aneuploidiei în cancer, pare să îi facă bine.
Pe de-altă parte, Peter Doucheberg este singurul responsabil pentru izolarea academică în care se află acum și pentru atragerea oprobriului comunității științifice. Și asta nu pentru că la un moment dat  acest om a avut o altă ipoteză despre apariția SIDA, fie ea și contrară evidenței științifice. În definitiv, așa cum am mai spus, dizidența în știință poate fi benefică. Problema lui a fost modul reprobabil în care a ales și alege în continuare să contreze ipotezele existente, în ciuda lipsei dovezilor experimentale care să îi susțină opiniile, precum și asocierea cel puțin dubioasă cu ex-președintele Africii de Sud, Thabo Mbeki.

În fine, se poate argumenta că Peter Doucheberg ridică uneori semne de întrebare valide în legătură cu HIV-SIDA, deși abuzează în mod convenabil de ceea ce încă nu se știe. Din nefericire însă, majoritatea afirmațiilor lui rămân aberații, iar eu nu voi face exercițiul să trec prin fiecare. N-am timp. Dacă totuși sunteți interesați de debunking in extenso, vă recomand bloguri dedicate, aici, aici și aici, precum și articole de-ale lui Ben Goldacre despre subiect.

Etienne de Harven:

Etienne de Harven, este și el un personaj interesant, virolog, trepăduș al fostului președinte al Africii de Sud și poate cel mai important, specialist în microscopie electronică. Așa se explică poate că fixația lui în ceea ce privește HIV-SIDA este inabilitatea științei moderne de a vizualiza prin microscopie electronică virusul HIV direct în plasma pacienților. Asta deși HIV a fost izolat (concentrat) din plasma pacienților cu viremie detectabilă, apoi amplificat și vizualizat cu succes in vitro (adică în cultură) de m-am plictisit eu să răsfoiesc articole. Ba mai mult, virusul amplificat în cultură a fost folosit pentru infectarea unor animale de laborator, care au prezentat ulterior semne de infecție tip SIDA. Pentru referință dau 4 exemple de articole care arată imagini mai clare decât o carte de colorat: 1. Crio-electronomicroscopie și reconstrucție 3D a capsidei HIV; 2. Electrono-tomografie și reconstrucție 3D a contactului dintre HIV și limfocite T; 3. Vizualizarea mecanismelor de infecție ale HIV în intestin de șoricei și 4. Structura capsidei HIV la o rezoluție de 8.8 A.*

Motivele pentru care HIV nu se poate vizualiza încă direct la pacienți sunt neclare. Ipoteza de lucru este că și la pacienții cu viremie mare, numărul efectiv de particule virale care se pot găsi în plasmă într-un moment dat din timp este extrem de mic. Acest lucru se explică prin natura HIV, care spre diferență de alte tipuri de viruși (e.g. Herpesviridae sau Paramyxoviridae), nu e liber în plasmă pentru a fi detectat de sistemul imun, ci se replică în organe mai puțin accesibile precum tractul intestinal sau genital (pentru cine nu poate accesa lucrarea din Nature, există un sinopsis aici). Astfel, vizualizarea unei particule virale din câteva zeci de mii diluate de 7 litri de sânge devine o căutare a acului în carul cu fân.

Deci se poate sau nu trage concluzia că HIV nu există dacă nu a fost vizualizat în plasma recoltată de la pacienți? Se poate, dar cu câteva condiții. Ar trebui, de exemplu, să ne prefacem că nu există un "footprint" viral, care poate fi detectat cu acuratețe și înaltă specificitate chiar și în sânge, dar folosind metode non-imagistice. Apoi ar trebui să facem abstracție de faptul că există totuși un virus izolat de la oameni bolnavi, care se studiază in vitro de 30 de ani (imagini în linkurile de mai sus) și care produce efecte similare SIDA la animalele de laborator. Nu în ultimul rând, trebuie să facem abstracție de simptomatologia clinică asociată ”footprint”-ului viral, precum și de răspunsul pozitiv la terapia antivirală. Dacă facem abstracție de toate astea, da, putem să emitem o ipoteză contra-intuitivă că HIV nu există. La fel putem să afirmăm că nu există găuri negre, pentru că în definitiv nu le-a fotografiat nimeni în mod direct. Sau cel mai rar mamifer marin din lume (care nu a fost încă văzut viu, deși are ~6 m lungime). Sau electroni, pentru că n-are nimeni selfie cu unul (deși ne apropiem).

Dar ca și Peter Doucheberg și spre diferență de aprofundacii locali sau papagali gen Ryke Geerd Hamer sau Johann Loibner, Etienne de Harven nu e chiar prost. Ca urmare, oricât de tentant ar fi fost, Etienne de Harven nu putea ieși pe podiumul științei moderne afirmând că HIV e o alergie la smegmă, că nu există anticorpi sau viruși și că orice boală este de fapt un conflict interior. Nu. Taica Etienne are pur și simplu o teorie alternativă despre ce este HIV (cu accent pe este, în sensul de există). Culmea, una care la prima vedere pare destul de interesantă și pe care o să o discutăm mai departe (cei care se plictisesc citind știință condensată pot sări la subcapitolul următor). Articolul în care își prezintă ipoteza, deloc surprinzător lipsit complet de parte experimentală, îl puteți accesa aici, o variantă scurtată aici și un interviu luat de trompeta anti-sistem Celia Farber, aici.

Conform lui Etienne de Harven, HIV-ul observat in vitro ar reprezenta de fapt un retrovirus endogen. Și am să explic puțin ce vrea să zică. Este deja cunoscut faptul că genomul uman conține 4.7% secvențe similare unor retrovirusuri (endogenous retroviruses sau ERVs), reminiscențe atavice ale evoluției*. ERVs seamănă pe hârtie, atât morfologic cât și structural, cu retrovirusurile patogene exogene sau sălbatice (cum este și HIV). Mai mult, la anumite specii (de ex. șoarecii), ERVs pot fi active, adică se pot replica, pot deveni infecțioase și în cazuri rare, pot cauza cancer. În opinia lui Etienne HIV este doar un ERV care, la unii oameni teribil de ghinioniști, devine infecțios.

Există însă niște amendamente importante. În primul rând că la om nu există decât o singură familie de ERVs care pot produce, în anumite condiții, virioni (vizibili în microscopia electronică), în mod specific Human ERV-K. Restul ERVs din genomul uman au fost inactivate evolutiv prin selecție negativă, adică mutații succesive care au șters sau suprascris bucăți din secvența asociată virusului. În plus, deși teoretic HERV-K poate deveni activ, vreo 30 de ani de cercetări nu au putut arăta că ar fi replicativ, așa cum este HIV în cultură. Și poate cel mai important, deși se speculează că HERV-K ar fi patogen (adică infecțios), nu există încă nicio dovadă clară a faptului că într-adevăr este. În schimb despre HIV există un teanc de lucrări cât Feli de mare care arată ca este infecțios în cultură.
Și aici ajung la partea cea mai importantă, adică la paradoxurile evidente al teoriei lui de Harven.  If it walks like a duck and quacks like a duck, it must be a fucking duck, bro.
1. Dacă a fost deja caracterizat morfologic și genetic singurul ERV care produce virioni la om (HERV-K), in vitro și in vivo, cum poate fi HIV (care e diferit genetic și morfologic) de fapt HERV?
2. Dacă a fost deja secvențiat genomul uman, știm ce procent e reprezentat de ERVs și știm și secvențele acestor ERVs, cum poate fi HIV (care este genetic diferit) de fapt un ERV? A fost secvențiat genomul dar n-am văzut acel ERV care arată exact ca HIV?
3. Dacă HERV nu este replicativ și este probabil nepatogen, iar HIV este HERV, cum poate HIV să fie replicativ și patogenic, atât în cultură cât și in vivo?
4. Dacă HIV și HERV sunt de fapt același virus, cum se poate izola HERV din plasma pacienților, dar HIV nu?
5. Dacă HIV și HERV sunt de fapt același virus, cum se pot detecta separat, prin metode de biologie moleculară, cei doi viruși la același pacient?

Nu în ultimul rând, vreau să mai adresez o afirmație a bunicului Etienne.
Etienne de Harven: If AIDS were indeed caused by a retrovirus, how can we explain that 20 years of considerable research efforts, based exclusively on that single hypothesis, have failed to isolate the responsible exogenous retrovirus? 20 years to end up with no curative treatment, no vaccine, and no verifiable epidemiological predictions.
Pe același principiu, din cauză că 200 de ani de zoologie n-au reușit să elucideze de ce o anumită specie de rechin are doar un ovar funcțional din două, singura concluzie posibilă este că rechinul nu există.
I am whistleblower!

De dragul semanticii vreau să clarificăm că nici Peter Doucheberg și nici Etienne de Harven nu sunt "whistleblowers", un termen favorit al aprofundacilor. Nici Peter Doucheberg și nici Etienne de Harven nu dezvăluie secrete absconse ale unor organizații oculte. "Organizația" în acest caz este comunitatea științifică internațională, iar informația despre care e vorba este consensul bazat pe dovezi, care sunt publice și accesibile oricăruia dintre noi prin intermediul unui motor de căutare generic. Ca urmare, oricare dintre noi ar putea deveni whistleblower de succes dacă intră pe Pubmed, citește un articol despre HIV, dar refuză să fie de-acord cu el. Despre ce fel de whistleblowing vorbim? Aprofundacilor, nu sunteți cu toate țiglele pe casă?

Take home messages pentru aprofundaci:

1. Lanka e un papagal.

2. Idolii mișcării anti-HIV care chiar au pregătire în virologie nu susțin că nu există viruși, anticorpi sau boli. Nu sunt sigur că se aude în La-La Land unde locuiesc Crina Vereș și Pielicia Fonfescu, dar putem încerca să fim optimiști.

3. Feli, dacă tot ai început să citezi de pe Pubmed în traducerile tale, învață mami ce e aia cherry-picking. Este o dovadă prea crasă de repaus cognitiv să anulezi știința modernă care nu îți convine, dar să o îmbrățișezi slugarnic pe aia care îți convine.

4. (H)ERV sunt genetic și morfologic diferiți de HIV.

5. Feli, dă-te mai încet și închide-te.





* Pentru claritate, am să încerc să explic foarte aproximativ că ”rezoluție” în microscopia electronică nu înseamnă mărire, ci abilitatea metodei (sau a microscopului) de a separa două structuri/forme foarte apropiate pe o imagine. Cu cât le separă mai bine, cu atât rezoluția este mai bună sau mai înaltă. Evident dificultatea în a obține o rezoluție înaltă este cu atât mai mare cu cât obiectul studiat este mai mic. Folosind o analogie din fotografie, ne putem referi la abilitatea unui aparat foto de a separa nasul și buza de sus într-un portret făcut de la o distanță foarte mare.
Pentru referință, 8.8 Å înseamnă 0.8 nanometri, adică 0.0008 micrometri, adică 0.0000008 mm. Diametrul unei molecule de apă este de 2.75 Å.
** Aici e o problemă de ce a fost întâi, oul sau găina. Nu se știe exact dacă secvențele genice similare unor retrovirusuri (ERV) sunt acolo ca urmare a faptului că am coexistat cu acei viruși timp de eoni, sau ca urmare a faptului că genomul uman însuși a dat naștere unor structuri autonome, capabile să disemineze informație genetică. E o problemă interesantă, asupra căreia sper că se va apleca Dr. Crina Vereș, cercetător la Institutul Hyperion din Cluj.