Friday, 4 December 2015

Despre piocianic și bombe microbiene


Cătălin Tolontan a publicat astăzi un articol despre #Colectiv, cu "dezvăluiri" ale medicilor de la Spitalul de Arși despre "mascarada care este vândută oamenilor pe toate canalele". În esență este vorba despre faptul că infecțiile ar fi cele care au ucis majoritatea răniților din #Colectiv. Simt (ca deobicei) nevoia obsesiv-compulsivă de a preciza punctual câteva chestii. 


Dl doctor:

1. "[...] la Spitalul de Arși, majoritatea au murit cu infecție cu diverși germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul."

2. "În lumea civilizată [oamenii cu arsuri grave] nu [mor așa, de regulă]. Nu vreau să invoc acum studii din SUA și nici să intrăm în cifre, dar acolo rata de supraviețuire este mult mai mare."

Prima afirmație este probabil adevărată, dar e o surpriză doar pentru Tolontan, în timp ce a doua afirmație este de-a dreptul falsă. Se împlinește cam o lună de când am scris că infecțiile (inclusiv sepsisul) sunt principala cauză de deces la pacienții cu arsuri severe, la mai mult de 48 ore de la internare, în toate țările, fie ele civilizate sau nu. Se estimează că 75% din decese la pacienții cu arsuri de peste 40% din suprafața corpului (SC) se datorează unor complicații infecțioase asociate leziunilor tegumentare sau de căi respiratorii. Conform unui studiu, din 175 de pacienți arși pe >20% SC, 27% au dezvoltat insuficiență multiplă de organ, 17% sepsis  și 22% au decedat. Interesant este că infecțiile au precedat (și posibil indus) insuficiența multiplă de organ la 83% din pacienții cu ambele complicații prezente, ceea ce înseamnă că infecțiile pot trece de multe ori nediagnosticate. 

Deși rănile pacientului ars sunt în mod evident sterile imediat după producerea arsurii, în următoarele minute și ore sunt colonizate rapid de un număr mare de agenți microbieni (bacterii, fungi, virusuri herpetice). Bacteriile responsabile sunt multe, fiecare cu rezistențe diferite la antibiotice și cu variații geografice de rezistență. Există lucrări care descriu in extenso atât speciile, cât și modul cum acestea colonizează pacienții arși (aici, aici și aici). Pe scurt însă, speciile de stafilococi (e.g. S. aureus) care supraviețuiesc arsurii în regiunile mai profunde ale tegumentului (glande sudoripare, foliculi piloși etc), colonizează pacientul ars în primele 48 de ore (frecvența infecțiilor este între 8 și 28.4%). Următorul inculpat dpdv cronologic, este piocianicul (Pseudomonas aeruginosa), care apare în medie între 5 și 7 zile (până la 21 de zile) de la arsură, fie din mediul spitalicesc, fie din flora gastrointestinală a pacientului, cu o frecvență a infecțiilor între 19.3% și 57%. Așa cum am mai spus, riscul de infecție și implicit de deces, este în primul rând influențat de mărimea leziunii, adică de cât de larg deschisă e poarta de intrare. Unde e surpriza și care e dezvăluirea?

Pe de-altă parte, afirmația dl-ui doctor cum că "în SUA rata de supraviețuire este mult mai mare", este ambiguă și cel puțin dubioasă. Supraviețuirea cui? Dacă e vorba de TOȚI pacienții arși din România care necesită spitalizare într-un interval de timp oarecare, atunci comparațiile sunt destul de dificile, pentru că România nu are statistici la zi legate de așa ceva. Comparând însă statistici pediatrice mai vechi de la Sp. Fundeni care arată o supraviețuire globală de 97.4% (pe un lot de peste 4000 de arși!), cu supraviețuirea tuturor arșilor din SUA în perioada 2003-2012 (96.7%), se pare că nu stăm chiar atât de rău.
Probabil că dl. doctor se referă la pacienții din #Colectiv, dar și aici sunt complet nelămurit din care spitale și ce cu ce comparăm. Studiile epidemiologice la arși precizează întotdeauna criteriile de includere și separă diferitele categorii de pacienți pe baza SC afectate și adâncimii la care se extinde leziunea. Pentru că riscul teoretic de deces la un pacient cu arsuri pe 30% SC nu se poate compara cu al unui pacient cu 80% SC și afectare până la os, deși în limbaj colocvial pot fi considerați "gravi", "foarte gravi" și "deosebit de gravi" amândoi. Dar până în acest moment nu avem astfel de date despre pacienții din #Colectiv. Știm, conform articolului lui Tolontan, că la Spitalul de Arși au fost internați 26 de pacienți, dintre care "15 gravi" și 6 decedați. Neștiind exact ce fel de arsuri, complicații sau infecții au avut fiecare, nu putem compara nimic cu nimic. Tot ce putem spune este că mortalitatea la Spitalul de Arși a fost 23% în rândul tuturor pacienților #Colectiv sau 40% în rândul celor considerați "gravi".

Dar ca să fim totuși corecți, zic să ne uităm care sunt statisticile de mortalitate în SUA, cu care dl. doctor pare bine familiarizat.
Într-o lucrare din 2000, niște băieți care lucrează în Burn Trauma Unit, Pittsburgh, Pennsylvania (USA), au raportat că din 39 de pacienți cu arsuri de peste 60% SC admiși în secția lor, 28 au murit, din care 10 în primele 24 de ore și restul de 18 ulterior. Adică o mortalitate de 72%. În SUA. În mod evident mortalitatea a crescut aproape direct proporțional cu SC afectată, iar timpul până la deces a fost invers proporțional cu SC afectată.
Un studiu pe 33 de copii (Texas, SUA) cu arsuri de peste 80% SC și peste 70% adâncime, a indicat o mortalitate de 39.4%.
Dar de ce să pierdem vremea căutând pe Pubmed când cel mai simplu este să ne uitam direct pe ameriburn.org, la
statisticile oficiale ale American Burn Association (un document fenomenal de educativ pe care merită să îl citiți). Fie că vă uitați la paginile 15 și 19, unde este raportată mortalitatea în funcție de vârstă și SC (Baux score), fie că vă uitați direct la paginile 50 și 54, veți confirma că procentul de decese crește cu SC afectată. De exemplu, pentru intervalul de vârstă 20-29 (corespunzător vârstei medii din #Colectiv), la arsuri de 50-59% SC mortalitatea este 19.5%, la 60-69% SC este de 25.2%, iar la 70-79% SC este de 43.5%. Sigur, noi nu avem date epidemiologice coerente pentru #Colectiv, însă știind că pacienții cu peste 70% SC nu au putut fi transportați inițial în alte țări, putem presupune că cei 15 pacienți descriși ca "gravi" de Tolontan au avut leziuni în acest interval sau pe-aproape. În acest caz, mortalitatea de 40% de la Spitalul de Arși (6 pacienți) este similară mortalității de 43.5% din SUA pentru acest interval de vârstă și afectare SC. Sigur, până la publicarea unor statistici clare pentru toți pacienții (inclusiv SC afectată și adâncimea leziunilor) și eu și dl. doctor vorbim discuții, deși dânsul "nu vrea să intre în cifre".


3. "Bacteria piocianic exista înainte de Colectiv, de aceea mor oamenii pe capete la Spitalul de Arși."
4. Da. Este posibil ca toţi să fi murit din cauza infecţiilor nosocomiale. O spun pentru că poate aşa se va face o clădire nouă pentru acest spital. 


Făcând abstracție de exagerări penibile gen "se moare pe capete", restul discursului este adevărat. Dar nu înțeleg care e marea surpriză, mega-secretul dezvăluit de Tolontan, "bomba microbiană" a lui Vlad Mixich. Pseudomonas aeruginosa există în absolut toate spitalele din România, SUA sau Papua Noua Guinee, de cel puțin 50 de ani. Nu atacă doar arșii și nu doar în spital. Produce o multitudine de belele începând cu keratită la cei care poartă lentile de contact și terminând cu infecții la pacienții imunodeprimați sau cu fibroză chistică [1,2]. Într-un caz recent și foarte trist, P. aeruginosa a ucis 3 bebeluși într-o unitate de neonatologie din Belfast.
În ceea ce privește spitalul nou la care visează dl. doctor, va trebui să îl dezamăgesc crunt. Și în spitalul nou va avea piocianic. Într-un studiu foarte simpatic din 2014, efectuat într-o unitate de arși ultramodernă deschisă în 2010 în UK, s-a arătat că piocianicul se face imediat comod (devine endemic) în instalațiile de apă și dobândește rapid rezistență la antibiotice. Așa că spitalul cel nou al dl-ui doctor nu va fi, din păcate, scutit de piocianic, MRSA sau Clostridium difficile. Îi vor aduce pe tălpi, mâini și obiecte uzuale pacienții, aparținătorii și cadrele medicale, încă din primele zile.
Problema reală nu este că piocianicul există sau că ar fi nevoie urgentă de o clădire proaspătă pe care să o colonizeze, ci că a început să dobândească rezistență la antibiotice, inclusiv la piperacilină/tazobactam (Tazocin) sau fluorchinolone, iar aceste populații rezistente sunt îngrijorător de frecvente în România. "Bomba microbiană" a lui Vlad Mixich nu a fost detonată în timpul unei guvernări anume sau la momentul #Colectiv, ci a explodat acum 40 de ani. Și ne apropiem vertiginos de peak-ul undei de șoc.


 
   Să dăm bombei microbiene o față, zic - Pseudomonas aeruginosa.
Imagine preluată de pe www.cdc.gov.

5. Unii dintre [pacienți puteau fi transportați]. Infecțiile cu bacterii apar, din experiența noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubați, ei puteau fi transportați.

Vag și parțial greșit. În primul rând că rănile sunt colonizate cu piocianic în medie la 5 zile de la traumă. Inocularea (sau mai bine zis contactul inițial cu bacteria) se poate produce în primele minute de la traumă, pe stradă, în ambulanță sau în unitatea de primiri urgențe, iar colonizarea și proliferarea (infecția) ulterioare se pot produce chiar mai rapid de 5 zile. De exemplu, s-a demonstrat că P. aeruginosa izolat din rănile unui pacient ars dezvoltă în ~5 ore de la inoculare un biofilm care protejează colonia de medicația antimicrobiană sau de sistemul imun. Presupunând prin absurd că toți pacienții ar fi fost transportabili în străinătate din momentul 0, cum consideră dl. doctor că s-ar fi putut evita expunerea la microbii din ambulanțe sau unitățile de primiri urgențe? Ar fi trebuit poate teleportați direct din ușa Colectiv în unitățile de arși din vest? Iar dacă totuși au fost expuși la piocianicul românesc multi-rezistent, care este tratamentul minune din vest care îi salvează? Nu tot Colistin, Meronem și Tazocin folosesc și ei?
Este o dezinformare ciudată menționarea acestei "ferestre de 5 zile" în care pacienții sunt în mod miraculos imuni la inoculare, colonizare sau infecții, ca un fel de regulă de 5 secunde la mâncarea căzută pe jos.

În al doilea rând, este neclar care pacienți puteau fi transportați și nu au fost. La fel de neclar (și poate imposibil de determinat) este dacă pacienții care puteau fi transportați și nu au fost, au murit într-adevăr din cauză că nu au fost transportați sau ar fi murit oricum. Dar cel mai neclar este dacă dl. doctor poate sau nu băga mâna în foc că riscurile grăbirii transportului pentru pacienții "intubați transportabili", nu depășeau riscurile infecțiilor nosocomiale. Avem totuși
cel puțin 2 cazuri de pacienți decedați în timpul transportului.
 

6. „Nu li s-au făcut analize amănunțite decît dimineața. S-au făcut doar analizele de pe ATI, care-s puține, evident. – Și erau importante analizele în acea noapte? – Gîndiți-vă cum arată un set normal de analize. Leucocitele, de pildă, nu le-am putut vedea."

Deci erau sau nu importante analizele în acea noapte? Păi să vedem. Conform protocolului de management al arșilor "gravi" de pe up-to-date.com, prima grijă a medicului la pacientul stabilizat respirator este reechilibrarea hidroelectrolitică prin perfuzii cu soluții Ringer sau Hartmann. A doua grijă este estimarea necesarului lichidian, pe baza unor formule care iau în considerare vârsta, severitatea arsurilor, comorbidități etc. Se montează apoi sonda urinară pentru urmărirea diurezei și se monitorizează permanent statusul hemodinamic (tensiune, puls). Se face îngrijirea rănilor și managementul durerii. Conform up-to-date singurele analize de sânge necesare în prima etapă ("primary assessment and treatment") ar fi fost:
   a) recoltare de sânge arterial pentru EAB (echilibrul acido-bazic), pentru a se evalua pH-ul sangvin, saturația oxigenului etc. Dar fie vorba între noi, orice secție de ATI lucrează EAB folosind un aparat complet automatizat în care se bagă direct seringa pe o parte și iese un bon cu valorile pe partea cealaltă, gata de a fi citite de medic. Deci nu era necesar să vină personalul de laborator de acasă.
   b) Determinarea hemoglobinei la pacienți cu hemoragii (dacă ei au existat), în vederea transfuziilor sangvine. Asemănător punctului a), în majoritatea secțiilor de primiri urgențe sau ATI există un aparat automat care lucrează hemograma simplă. Dl. doctor nu a părut însă deranjat de imposibilitatea măsurării hemoglobinei (pe care mai mult ca sigur că putea să o determine), ci a... leucocitelor. Mă scarpin stânjenit după o ureche că zău nu îmi dau seama de ce vroia să măsoare leucocitele în "acea noapte". Sigur că formula leucocitară poate varia dramatic la un pacient ars (de la leucocitoză la leucopenie) în zilele care succed trauma și sigur că poate astfel fi un marker foarte bun pentru monitorizarea statusului infecțios, dar chiar nu înțeleg ce vroia să vadă în noaptea aia.
 
7. "S-a mai spus că asemenea arsuri nu s-au văzut. Nu e adevărat! Noi am tratat mii de oameni arși și cei de la Colectiv au fost exact ca şi ceilalți. Au fost declarați diferiți ca să nu se întrebe oamenii de ce nu pot fi salvați"

În final, despre cea mai mare idioțenie din tot interviul. Sunt absolut convins că Dl. doctor a văzut pacienți la fel de gravi sau chiar mai gravi, poate sute, poate mii. Sunt însă curios dacă a văzut vreodată 146 de arși internați în același timp în București și 26 internați în același timp la Spitalul de Arși. Din câte lasă să se înțeleagă vede tot timpul 26 de pacienți internați simultan, în toiul nopții, la Spitalul de Arși și doar noi ceilalți suntem manipulați de forțe malefice să credem că incidentul #Colectiv ar fi fost ceva cu adevărat atipic.
Sunt curios și dacă în opinia dânsului numărul mare de pacienți (și implicit de personal și proceduri) a contribuit cumva la explozia "bombei microbiene".


Aștept cu interes și alte dezvăluiri medico-jurnalistice fenomenale despre care se știe de zeci de ani.





 Regards,
Pengu

Tuesday, 10 November 2015

Tudor Chirilă, fii căpitanul nostru!


Tudor Chirilă pare să fi luat o pauză de la tequila, rom sau gin ca să ne delecteze cu opinii medicale despre dotările de căcat din spitale, despre cum trebuie tratați de fapt arșii și despre ce oficial din Ministerul Sănătații se face vinovat de moartea unor oameni cu 10-20% șanse de supraviețuire oriunde în lume. Pagina lui de facebook a devenit o combinație spectaculoasă între Harrison's Internal Medicine, Radio Șanț și emisiunea "Surprize, surprize!" Acolo, la umbra sufletului lui boem, se înghesuie turme de aplaudaci zombificați care îi cer să se erijeze în salvatorul sistemului medical românesc. Iar eu vomit.

Astăzi și Tudor și Hotnews au promovat (ȘOC!, deloc părtinitor și ca întotdeauna bine documentat) "poziția oficială a Alianței Medicilor, o asociație care cică reprezintă interesele medicilor din România și care deplânge "mușamalizarea situației reale [a arșilor]" de către X și Y. Forme legale nu prea au, însă au o adresă de mail și o pagină de facebook.

Dacă mă întrebați pe mine, există 4 mici semne de întrebare legat de acest comunicat.
 

1) Alianța Medicilor are ca membri fondatori (și cu siguranță semnatari ai acestui text), 3 corifei ai secției de ATI de la Spitalul Universitar de Urgență București. Coincidența face să fie aceiași corifei care au avut o "altercație" cu Ministerul Sănătății acum 1 lună, susținând în presă că acesta ar fi desființat abuziv secția de ATI a SUUB. Titlul bombastic din EvZ era atunci foarte sugestiv: ministerul lovește pe ascuns în Alianța Medicilor. Între noi fie vorba, ca în bancul cu bicicleta, secția de ATI nu s-a desființat, ci s-a împărțit și nu s-a făcut la cererea Ministerului Sănătății, ci chiar a șefiei SUUB. În ce măsură "poziția oficială a Alianței Medicilor" este o îngrijorare onestă a tuturor medicilor din România sau în ce masură se plătesc polițe politice între câteva personaje alese, decideți singuri.

Iar faptul că unii dintre membri fondatori ai Asociației au apărut la 'nșpe televiziuni în ultima săptămână ca să povestească despre eroism și dăruire la SUUB, uitând însă să menționeze condițiile precare, nu ar trebui să vă influențeze opinia. Nu e bine să fii negativ la televizor, ci doar pe facebook, zic. Și nu e bine să fii prea negativ oricum, pentru că acești medici activează în conducerea unei secții de ATI ultramoderne (dacă nu cea mai nouă și dotată secție de ATI din București, atunci oricum în top #3) și e nasol să îți tai singur craca de sub picioare. 


2) Ca și în cazul articolului lui Mixich, informația potrivit căreia guvernanții "nu au avut nicio intenție" să transfere pacienții sau să ceară ajutor și TOTUL ar fi fost făcut prin presiunile societății civile este, în opinia mea, o exagerare cu iz politic. Am susținut deja această poziție în dialogul cu Mixich, dar repet:
   
a) Au existat medici străini încă de sâmbata trecută în România și au continuat să vină echipe, întâi pentru asistență,
apoi pentru triaj.

b) Pacienții NU pot fi mutați willy-nilly atunci când hotărăște societatea civilă, ci dacă și atunci când starea pacientului o permite. Dimpotrivă, presiunea societății civile (sau a familiilor) de a fi transferați pacienți sub falsa impresie că în străinătate există tratamente minune sau condiții perfect aseptice, riscă să îi decompenseze ireversibil și să îi omoare.

c) Deși eforturile societății civile sunt de nenegat (și e normal ca ele să existe, că de-aia primesc direct și indirect ONG-urile bani de la stat), nu ONG-urile au organizat transferul internațional cu avioane speciale al unor pacienți ventilați mecanic și nu ONG-urile achită grosul tratamentelor. În ciuda tuturor zvonurilor, nu Tudor Chirilă a pilotat avioanele către Belgia și Olanda.

Vă mai reamintesc că, după cum scrie chiar Hotnews,
există un SINGUR pacient transferat pe banii unei companii, restul fiind transferați din banii statului, adică ai noștri.



3) Generalizarea că nu avem unități de arși sau personal pregătit este o prostie. Avem unități de arși și personal pregătit pentru asta, pur și simplu nu suficiente încât să acoperim confortabil o tragedie cu 80 de pacienți critici și încă 70 necritici*. Nimeni nu are așa ceva. Tocmai de aceea se și transferă pacienți (atunci când ei pot fi transferați din punct de vedere medical), ca să se reducă supraîncărcarea, în special în secțiile de ATI.

Despre standardul de camere sterile, mi-e greu să vă vorbesc, pentru că nu sunt în domeniul arșilor (spre diferență de Tudor Chirilă). Este clar însă că secțiile de ATI de la SUUB sau SCUB (de exemplu) sunt prin definiție mult mai curate și cu alt regim de igienă comparativ cu restul secțiilor (pacienții pot fi izolați de alți pacienți, există control al temperaturii și umidității, măsuri sporite de control al microbilor din mediu etc). Iar acest standard este teoretic suficient pentru pacientul ars (>30% din suprafața corpului), cel puțin conform unor
oameni mai informați decât Tudor Chirilă. Camerele sterile cu flux de aer laminar, deși probabil preferabile, nu sunt standard nicăieri. Cele mai importante măsuri de prevenție rămân cele elementare: curățarea chirurgicală a rănilor (debridare), utilizarea de instrumentar curat, de echipament steril (halate, mănuși, măști), interzicerea accesului aparținătorilor la pacient, monitorizarea rănilor prin efectuarea de culturi bacteriene și fungice de 2-3 ori pe săptămână, antibioterapie adaptată corect etc. Iar secțiile de ATI pot aplica aceste măsuri.

Trebuie să înțelegeți că nu există condiții perfect sterile, nici în unitățile de arși din vest. Sepsisul rămâne
principala cauză de mortalitate la arși peste tot în lume, iar șansa de infecție crește direct proporțional cu suprafața de corp afectată. În plus, numărul mare de proceduri care trebuie efectuate zilnic la pacientul ars cresc și ele dramatic șansele de infecție.

Da, probabil că din punct de vedere (a)septic, unitățile dedicate din vest sunt ceva mai bine echipate. Sau oricum, au în prezent mai mult spațiu disponibil decât avem noi. Întrebarea pe care trebuie să v-o puneți (și pe care cu siguranță și-au pus-o de zeci de ori medicii curanți) este:  oare riscul de infecție depășeste riscul transportului?




4) Comunicatul contrazice multe alte declarații, atât din presă, cât și de pe facebook. Un exemplu recent este al Dr. Ciprian Iascu, "medic român stabilit în Franța de 20 de ani", care a venit să ajute. Citez:

> "Nu am fi făcut mai bine nici în Franța, nici în Anglia, nici în Belgia"

> "Este o curiozitate să vezi că cineva poate [trata] 150 de pacienți în felul acesta"

> "Acum este perioada de transfer. Până acum au fost stabilizați. Încă sunt pacienți în stare gravă, în imposibilitatea de transfer. Nu o să ne plimbăm cu avionul doar ca să facem plăcere unora sau altora".


Se aude, Dr. Vlad Mixich? Prof. Tudor Chirilă, obiecții?



* Cred că Tudor Chirilă ar face mai bine să lase medicina și să ne cânte ceva frumos. Pe de-altă parte, cei care au competența să schimbe lucruri în bine în sistemul medical ar trebui să fie mai critici acolo unde este cazul. De exemplu, ar putea să se concentreze să găsească explicații pentru Unitatea de Arși de la Floreasca, nefuncțională la 6 luni de la inaugurare (caz deloc singular în România).
 
 
 
 
Cu drag,
Alianța Pinguinilor            
Pentru Înzăpezirea Câmpiei Bărăganului

Saturday, 7 November 2015

Medicină bazată pe politică



Skeptic Pengus nu face politică, nu pune hashtaguri cu #unițisalvămwhathtefuckever și, cel puțin ca entitate online, este dezinteresat de numele premierului României. Antipatiile sau simpatiile politice și argumentele ad hominem cu care vin la pachet sunt de prea multe ori antitetice evidenței (științifice și medicale) sau logicii.
Tocmai de aceea este regretabil că (Dr.) Vlad Mixich alege astăzi să decredibilizeze răspunsul medical la criza arșilor, ignorând în mod comic argumentele pe care chiar el
le prezintă în articol.

1) Transferul unui pacient grav în alt salon, la Roșiori sau la Viena, nu se poate face decât atunci când starea lui o permite. Iar asta hotărăște medicul curant, nu Raed Arafat, nu directorul medical, nu Skeptic Pengu și nu Dr. Vlad Mixich. Până la dovezi contrare, cred că este corect să pornim de la premiza că absența transferurilor s-a datorat stării pacienților și nu relelor intenții ale statului român, ale directorului medical sau ale medicului curant.
2) Totuși, dacă Dr. Vlad Mixich are dovezi că un director de spital (al căror fan nu sunt deloc) ar fi blocat un transfer, ar fi mișto să aflăm și noi numele și prenumele. Nu de alta, dar amestecate printre panseurile politice ale Dr. Vlad Mixich, sunt articole pro-vaccinare pentru care am toată aprecierea. Deci, ca promotor al evidenței științifice, Dr. Vlad Mixich ar trebui să evite cancanul.
3) Realitatea este că doar câțiva dintre cei 80 de pacienți gravi pot fi transportați și aceia cu riscuri foarte mari. Matematic pacienții se transferă atunci când raportul risc-beneficiu este subunitar. Practic, atunci când există o fereastră de stabilitate hemodinamică, metabolică etc La un pacient cu arsuri severe această fereastră poate ține o oră sau o zi.
4) "Străinătatea" nu face minuni în cazul unor pacienți cu arsuri severe (vorbim aici de >70-80% din suprafața corpului). De fapt opțiunile de tratament ale pacienților arși sunt relativ limitate și predominant de tip suportiv. Nu am să intru în detalii despre cum trebuie echilibrat și sedat un pacient care nu mai respiră singur, nu mai poate înghiți și zemuie plasmă prin fiecare centimetru pătrat de carne vie. Puteți citi și singuri.
Spre diferență de Dr. Vlad Mixich care pare să știe foarte multe lucruri despre imperativitatea tratamentului în străinătate, eu nu sunt sigur care sunt motivele terapeutice pentru care se dorește transferul pacienților. Înțeleg că este vorba despre disponibilitatea personalului și spațiul dedicat arșilor (condiții aseptice) care la noi sunt suprasolicitate, nu despre creme minune pe care noi nu le-am avea sau nu le-am putea aduce
. În principiu pentru că aceste creme nu există.
 
5) Nu știu de ce presupune Dr. Vlad Mixich că specialiștii străini prezenți în România nu ar fi făcut triaj sau consultanță legată de transfer încă din prima clipă. Din nou, probabil a uitat să ne precizeze sursele.
6) Pentru toate motivele de mai sus, insinuarea că pacienții mor pentru că statul român e incapabil sau refractar să îi transfere este tendențioasă. Cu riscul de a introduce logică circulară, pacienții cu arsuri severe (>40% din suprafața corpului) mor în primul rând pentru că arsurile severe (>40% din suprafața corpului) sunt asociate cu mortalitate foarte ridicată. Peste tot în lume, nu doar în România. În primele zile cauza principală de deces este șocul traumatic. Ulterior intervin insuficiența multiplă de organ, infecțiile, apoi complicațiile respiratorii, renale, cardiace și cerebrale. Peak-ul de mortalitate pentru arsuri severe este în medie la 7 zile de la arsură. Situația e similară și la copii. Distanțați-vă puțin de revolta populară. Oricât de antipatici v-ar fi, nu Raed Arafat și Bănicioiu omoară acești pacienți, ci arsurile severe.

7) Da, sistemul medical românesc are multe probleme. Managementul arșilor de la Colectiv, deși cu siguranță imperfect, nu este deocamdată una dintre ele.


Nu fac îndemnuri politice, nu mă interesează problema. Dar în contextul general de reformă și ascuțire a spiritului civic și ținând cont de calitatea presei din România, sfatul meu este să cereți dovezi și când citiți ziarul, nu doar pe Feli.
                                                                                                                Stay logical,
                                                                                                                           Pengu




Drept la replica - Vlad Mixich:

Minunate domn anonim (o, ce pufoasa e soarta curajoșilor anonimi pe net):

1) Articolul la care faceți referire subliniază clar și îngroșat (și am făcut-o deja de nenumărate ori pe Hotnews, pe facebook la TV sau radio) că: "acordul pentru transport treb
uie dat de medicul curant si specialistul SMURD si doar o parte dintre cei 80 de pacienti in stare grava/critica pot fi transportati". Acesta este chiar un citat din articolul pe care il criticati si caruia ii reprosati absenta mentionarii acestei realitati, desi ea este nu doar clar, ci ingrosat subliniata. Inca de joi au existat cel putin 2 pacienti (cazurile pe care le cunosc) pentru transportul carora medicul curant isi daduse acordul.


2) Da, din motive birocratice sau de alta natura, exista manageri de spitale bucurestene care au refuzat sa semneze actele necesare transportului pacientilor care primisera acordul medicului curant. Apoi subiectul a explodat in presa. Din pacate, in acest moment (subliniez in acest moment) nu pot face public numele pentru ca asta ar insemna sa indic sursa informatiei care este dependenta de managerul respectiv. Indata ce vom reusi sa confirmam din alte surse, vom face si numele public. Este una dintre regulile sfante in jurnalism: niciodata nu dezvalui o sursa careia astfel ii poti face rau. Iar eu (si colegii) nu facem parte dintre cei care scriu pe zvonuri.

3) Realitatea este ca pana in clipa asta au fost deja transferati cu succes 16 pacienti din cei 80 gravi si urmeaza si altii. Adica aproape un sfert (deci nici vorba de "doar cativa" si desigur, cum am subliniat de n ori, fiecare transfer s-a facut doar cu acordul medicului curant. 


4) La acest punct criticati in gol... chiar dvs dati raspunsul.

5) Nu s-au facut. Pana joi inclusiv, triaje s-au facut f putin si in doua spitale bucurestene doar de catre medicii de pe sectie.

6) Sunt de acord ca nu oficialii omoara pacientii, ci arsurile f grave. Nu am sustinut niciunde asta, si nici nu am sugerat-o. Dimpotriva am explicat-o pe toate canalele. Dar este clar ca Ministerul Sanatatii a fost incapabil sa organizeze transferul acestor pacienti. Jumatate din pacienti au plecat exclusiv in urma unor initiative private, a unor persoane particulare, voluntare. Ministerul Sanatatii a fost incapabil sa centralizeze si sa coordoneze intr-o situatie in care chiar asta trebuia sa faca. Voi reveni oricum asupra povestii.

7) Sincer sunt satul de astfel de atacuri gratuite, mai ales atunci cand ele se petrec sub umbrela anonimatului. Daca aveti insa rectitudinea pe care o clamati, veti adauga acest raspuns textului dvs. De altfel chiar unul dintre cititorii dvs a sesizat ca aveti de fapt o pozitie "identica" cu a mea. Si cu toate acestea ma acuzati de politizare.


Replica la drept la replica (Skeptic Pengu):


Sunt anonim doar pentru cei care nu citesc (atent) blogul. Pentru restul eu unul sunt usor identificabil. Am lasat o dara de farmituri care i-ar eclipsa si pe Hansel si Gretel.

1) Stiu ca ai bolduit acea informatie, de aceea am si scris in introducere "ignorand in mod comic argumentele pe care chiar el le prezinta in articol". Astfel, in ciuda faptului ca responsabilizezi corect medicul curant cu decizia, la punctul (5) din motivele pentru care pacientii (toti?) nu au fost inca transferati, afirmi ca "suntem deja in ziua 7" si ca "operatiunea de transfer trebuia sa fie deja in plina desfasurare". Ai hotarat tu asta? In afara situatiei in care ai fost efectiv in comisia medicala si stii ca operatiunea chiar trebuia (dpdv medical) sa fie deja in desfasurare inainte de ziua 7, eu as merge totusi pe varianta in care operatiunea a inceput atunci cand au ajuns echipele de triaj (v. mai jos) si cand starea pacientilor a permis acest lucru. Despre cei 2 pacienti "pe surse" mai jos.

De dragul discutiei despre deontologie insa, ca sa intelegi de ce tonul articolului tau pare profund subiectiv si din pacate politic, tin sa precizez ca niciunul (nici macar UNUL) din cele 5 motive pe care le oferi pentru lipsa oricarui transfer pana in prezent nu este o ipoteza strict medicala. Toate sunt motive de ordin birocratic sau cu suspiciune de rea intentie, fie din partea managerilor, fie din partea statului roman (chiar si pct. 1).


2) Cum adica motivele de refuz ale managerilor au fost birocratice sau "de alta natura"? Ce anume inseamna "alta natura"? Despre lipsa fondurilor nu poate fi vorba, tinand cont ca statul a oferit totusi un cec in alb. Atunci poate rea intentie? Poate ca directorul despre care vorbesti e chiar Patriarhul Daniel? Sau poate totusi "alta natura" inseamna de fapt motive medicale? Poate ca medicul curant a fost de-acord cu transferul, dar restul comisiei medicale (despre care stiu "pe surse" ca a existat ca entitate in cel putin 2 spitale), nu a fost. Poate ca managerul pur si simplu nu a considerat ca opinia medicului curant este suficienta si a cerut second opinion. Sau poate ca au fost probleme logistice (e.g. organizarea transportului sau faptul ca unii pacienti nu sunt asigurati). Ai prezentat aceste variante sau ai lasat-o la "managerii nu au vrut sa aprobe plecarea" pentru impact maxim pe Internetz? Multumesc.

Si mai am o nelamurire. In mai multe locuri in articolul de pe Hotnews si in punctul 2) din dreptul la replica spui "manageri". Plural. Deci inteleg ca sunt multi. Cativa. Toti. Apoi discuti despre sursa ta si spui "managerul respectiv". Poti clarifica
daca
sursa ta lucreaza in mai multe spitale simultan, daca ai surse peste tot sau daca pur si simplu exagerezi o situatie pentru impact maxim pe Internetz? Multumesc.

3) Deci realitatea este ca vreo 3-4 paragrafe din articolul de pe Hotnews care deplang absenta mobilizarii pacientilor si inabilitatea organismelor statului de a actiona sunt invalidate de transferurile de vineri si sambata. Anticipand ca vei sugera ca ar fi trebuit actionat mai devreme si nu "dupa 7 zile", ma vad nevoit sa subliniez ca este responsabilitatea comisiilor medicale (si a medicului curant) sa decida momentul transferului. Riscurile sunt imense, dovada ca 2 pacienti s-au prapadit pe drum.

Nu vad absolut niciun motiv pentru care ar trebui sa presupunem ca statul sau managerii de spitale au ingreunat transferul acestor pacienti de dragul de a ingreuna transferul si nu din motive medicale. Decat daca facem politica, statul e de cacat, #unitisalvam etc.


4) Din cauza faptului ca nu explici nicaieri care este motivul urgentarii transferului acestor pacienti de catre statul incapabil, se alimenteaza falsa impresie ca in "strainatate" ar exista un tratament minune si/sau ca odata transferati pacientii ar fi salvati. Ba si intrebi retoric: oare "intarzierea de sase zile cu care Romania a apelat la mecanismul european comun are vreun impact asupra starii pacientilor?" Oare?

Ai scris pe undeva in articol contrariul? Ai explicat cumva ca din nefericire acesti pacienti au un prognostic poate doar marginal diferit, dar oricum foarte prost, indiferent in ce tara a UE sunt? Ai vorbit vreo clipa de studiile cu statistici nasoale, ca sa poata intelege cititorii tai ca nu pregatirea noastra deficitara si statul incapabil ii omoara, ci arsurile severe si intoxicatiile?


5) Intr-adevar nu s-a facut triaj pentru transfer pana joi. Avem francezi, belgieni, britanici, turci si olandezi in tara de cateva zile bune (asa cum ai precizat, unii chiar de sambata), dar pentru asistenta si ca sa opereze, nu pentru selectie. Site-ul pe care scrii preia afirmatia lui Raed Arafat cum ca prima echipa de selectie a venit abia joi, din Belgia.
Sau insinuezi cumva ca echipele care au venit mai devreme erau totusi mandatate sa faca selectie, dar li s-au dat directive sa nu decida nimic pana vineri, because reasons? Din nou, insinuarea ta este tendentioasa si cu iz politic.


6) Ba sigur ca ai sugerat ca oficialii omoara pacienti cand ai scris: "ca in orice cazuri grave, timpul este esential, prin urmare aceasta operatiune de transfer/transport trebuia sa fie deja in plina desfasurare". Daca timpul este esential la pacienti gravi, e destul de evidenta insinuarea ca intarzierile sunt cu potential letal, nu? Am explicat deja la punctul 4) de ce asta este o exagerare.

Apoi, cum adica "Ministeul Sanatatii a fost incapabil sa organizeze transferul acestor pacienti"? Cu ce au plecat pacientii? Cu trenul? Statul roman (de care apartine Ministerul Sanatatii) a transferat, conform propriilor tale afirmatii, 16 pacienti foarte gravi sambata dimineata si 3 vineri, folosind resurse speciale (avioane Spartan ale MApN, echipamente, personal). Pacienti ale caror tratamente le va plati INTEGRAL. Unde in acest lant de evenimente vezi tu incapacitatea unor structuri ale statului de a organiza ceva?
In plus, informatia ta ca jumatate din pacienti au plecat in urma unor initiative private este falsa. Cf. secretariatului de stat al MS, un singur pacient a plecat cu sponsorizarea unei companii.

Nu in ultimul rand, anticipand din nou paranoid ca vei acuza intarzierile transferurilor, reiterez pentru claritate ca triajul s-a facut incepand de vineri pentru ca abia joi au ajuns echipele medicale de triaj din UE si ca transportul pacientilor s-a facut atunci cand starea lor a permis acest lucru, conform recomandarilor medicului curant sau ale comisiilor medicale.


7) Nu e un atac, e o critica si cred ca mi-am argumentat suficient pozitia incat sa nu para gratuita. Dreptul la replica ar fi fost oricum pe blog. Ma bat cu anti-vaccinisti fanatici de aproape un an, asa ca in ciuda divergentelor, este totusi o gura de aer proaspat sa am o discutie argumentata cu un coleg. Pacat doar ca subiectul e tragic. Toate bune.

Friday, 9 October 2015

Despre vegetarianism/veganism vs. dieta omnivora - idei din mediul online


Pe scurt, nu. Desigur, prosimienii si simienii foarte primitivi (e.g. Ardipithecus sp.) erau destul de aproape din punct de vedere biologic si comportamental de maimute, adica specii omnivore care mancau predominant ierburi si fructe. Insa optiunile alimentare ale hominizilor s-au diversificat radical in urma cu cel putin 2.6 milioane de ani (posibil chiar ~3.4 milioane). De atunci dateaza cele mai vechi oase animale cu urme de instrumente artificiale si situri arheologice care contin fosile de animale decorticate. Fun fact, acum 1.95 milioane de ani hominizii mancau pana si crocodili si broaste testoase.

Interesant este ca nu toti hominizii din acea perioada consumau carnita. Dovezile arheologice, paleontologice si antropologice sugereaza ca genul Homo ar fi supravietuit competitiei cu alti hominizi timpurii (e.g. Australopithecus sp.) tocmai pentru ca avea o preferinta crescuta pentru carne. De-altfel explicatia pentru acest fapt rezida nu doar in dieta diversificata si implicit aportul caloric mai bun, ci si in cresterea abilitatii de a folosi unelte si de a vana in grupuri organizate.
Concluzia este ca nu suntem doar comportamental carnivori, ci chiar evolutiv carnivori si ca dieta diversificata ne-a ajutat sa evoluam, biologic vorbind, la ceea ce suntem astazi.
 

2. OK, dar cei care consuma carne mor mai repede!

Da si nu. In primul rand ca problemele apar in cazul carnii rosii si carnii procesate, nu si in cazul altor tipuri de carne, ceea ce anuleaza din start una dintre mantrele regimului vegan. In al doilea rand, nu stim de fapt care este mecanismul biologic prin care carnea favorizeaza aparitia unor boli si implicit, este neclar daca dauneaza carnea in sine sau compusii adaugati artificial (hormoni, aditivi etc). In al treilea rand, desi exista numeroase studii care arata o cauzalitate intre consumul de carne procesata si/sau carne rosie si aparitia diabetului, bolilor cardiovasculare si/sau a cancerului colorectal [e.g. 1, 2, 3, 4], asocierea este in multe cazuri modesta, iar unele dintre studii au carente metodologice [1, 2, 3].

Nu ma intelegeti gresit, este evident faptul ca aportul excesiv de carne rosie si procesata creste intr-o oarecare masura riscul de boli cardiovasculare, de cancer colorectal si de san, insa situatia nu este atat de clara pe cat pare. Iar ambiguitatea se amplifica daca citim ca dietele vegetariene pot creste si ele riscul de cancer, alergii si boli psihice, iar cele prost balansate induc anemie nutritionala (inca din noaptea timpului).

In consecinta, pana lamurim exact mecanismele patogenice sau pana gasim alte modalitati de a procesa carnea, ar fi probabil intelept sa mentinem o dieta diversificata, reducand (si nu eliminand) consumul de carne rosie si carne procesata. Diete precum cea a American Heart Association sau Mediteraneana sunt variante bune, sustinute de studii.


3. Stiu eu pe cineva care alearga maratoane si nu baga decat broccoli! Nu ti-e clar ca vegetarienii sunt mai sanatosi?!


Dar Usain Bolt si Michael Phelps (adica cei mai rapizi sportivi pe uscat, respectiv in apa), sunt omnivori convinsi. Michael Phelps, de exemplu, consuma 12,000 de calorii pe zi, incluzand pizza, oua si sandwich-uri cu cascaval si sunca. Daca Michael Phelps ar fi vegan, ar avea probabil nevoie de propriul lui siloz, ca sa compenseze deficitul proteic, de electroliti sau de fier.
Chiar si asa insa, in lipsa unor statistici care sa arate ca sportivii de performanta vegetarieni sunt mai buni decat cei omnivori sau invers, asemenea exemple nu reprezinta decat "anecdotal evidence".
Sunt sportivi de performanta care sunt vegetarieni. Super. Probabil ca pot exista sportivi de performanta care mananca doar ursuleti Haribo sau McDonalds. Nobody cares.
 

4. Dar ONU a anuntat recent ca data fiind cresterea populatiei la nivel global, nu mai putem sustine un regim de viata carnivor si ca ar trebui sa trecem toti la veganism!

Intr-adevar, sunt niste probleme cu zootehnia moderna. Desi deocamdata doar 2 din 6 miliarde de suflete au diete bazate predominant pe carne, consumul e in crestere. Iar pentru a produce un kg de proteine animale se consuma 6 kg de proteine din plante (pana la 40% din totalul cerealelor produse pe Glob) si se foloseste de 100x mai multa apa decat pentru 1 kg de proteine cereale. Nu in ultimul rand, zootehnia contribuie la incalzirea globala cu 6% (in China), la eroziunea solului etc
Sigur, lucrurile nu sunt chiar atat de simple cum par la prima vedere. Spre exemplu hrana pentru vaca si cea pentru curcan nu sunt deloc la fel, vaca si curcanul avand deci o amprenta ecologica diferita. Pe de-alta parte din punct de vedere nutritional "proteinele din cereale" nu sunt suficiente pentru o dieta echilibrata, deci de multe ori se compara mere cu pere. In final, la eroziunea solului contribuie toate tipurile de agricultura, inclusiv culturile de soia si este posibil ca efectele benefice ale renuntarii la carne sa fie contrabalansate de impactul nefavorabil al unor tipuri de culturi vegetale. Dar nu despre asta e de fapt vorba. Este vorba ca din cauza acestor date ingrijoratoare, mai multi "cercetatori britanici" (si se pare ONU) recomanda sa ne schimbam dietele cu unele "sustenabile".

Insa contrar titlului imperativ si alarmist din The Guardian cum ca ar trebui sa devenim vegani (SOC! NU O SA ITI VINA SA CREZI CE TREBUIE SA MANCAM IN 2020!!!), raportul ONU nu ofera nicio astfel de sugestie. Ceea ce spune raportul (la pagina 82, printre multe alte teme) este ca datorita cresterii populatiei, impactul agriculturii asupra mediului va creste si el si ca singura modalitate sa facem fata este sa ne indepartam de produsele animale (traducere ad literam, cu sensul evident de "a reduce consumul de"). Nicidecum sa devenim vegani. De fapt cuvintele "vegan" sau "vegetarian" nu apar nicaieri in raportul ONU.

Si nu numai acolo.

Concluziile ONU se bazeaza bibliografic pe cateva publicatii despre eco-nutritie deosebit de plicticoase, printre care, la loc de cinste, cartea "Sustainable protein production and consumption: pigs or peas?" (Aiking et al., 2006), cu care am adormit in brate in numeroase nopti ploioase de toamna. Daca nu aveti acces la carte, Aiking et al. au articole pe aceeasi tema cat sa va ajunga pana la Apocalipsa Maiasa. Surpriza (sau poate nu), nici macar Aiking, a carui singura preocupare pare sa fie tranzitia catre diete sustenabile, nu propune vegetarianism sau veganism. De fapt intr-un articol relativ recent, conchide echilibrat urmatoarele:
European consumers should therefore consider to change their diets by doing the following: 1) eating one-third less protein (the average amount of overconsumption), 2) replacing one-third with plant-derived protein, and 3) replacing the remaining animal protein (primarily meat) with protein from free-ranging animals (82) (Aiking H., 2014).
 
Eu nu vad nicaieri cuvintele "vegetarian" sau "vegan". De fapt, cuvantul "vegan" nu exista in niciuna din publicatiile din bibliografia ONU pe care am apucat sa le parcurg. Ca o prima concluzie, deci, spre linistea cetatenilor anti-carnivori care pichetau furibund pub-uri in Centrul Vechi, raportul ONU nu recomanda nimanui vegetarianism sau veganism.
 

5. OK, dar cum hranim atatea miliarde de oameni, daca nu cu morcovi si rubarb?

Asta e a doua nemultumire a mea legata de raportul ONU, de articolul din The Guardian si chiar si de o parte din celelalte publicatii eco-nutritioniste amintite. Fiecare dintre ele evita sistematic sa adreseze problema principala (the elephant in the room), desi vorbesc despre ea in toate introducerile. Faptul ca va creste consumul de carne este evident doar o consecinta a cresterii necontrolate a populatiei, in special in tarile in curs de dezvoltare. Hello? Wakie-wakie, eggs tofu and bakey!
Este eminamente stupid sa propui ca solutie pe termen lung pentru cresterea populatiei interzicerea unui tip de aliment eficient nutritional, ca sa faci practic loc mai multor oameni. E ca si cum ai propune ca solutie pentru cresterea numarului de gropi in asfalt, scaderea numarului de masini din circulatie. Sau poate ca solutie pentru criminalitatea crescuta dintr-un cartier, interzicerea plasmelor si Playstation-urilor la riverani.

Si va explic si de ce. Desigur, conform cifrelor anterioare, renuntarea la zootehnie va face loc pentru alte tipuri de cultura si va oferi si un bonus de 40% grane populatiei. Ceea ce suna bine pe termen scurt. Insa daca va obositi sa aruncati un ochi peste un alt raport al ONU, intitulat World Population Prospects - The 2012 Revision (pagina 2, Table 1.1), veti afla ca vom fi circa 28 miliarde in 2100, daca se pastreaza ratele actuale de fertilitate. Repet, 28 de miliarde. Din cauza ca in acest caz ONU nu propune solutii (nefiind "politically correct"), doresc sa imi explice un vegan cum o sa ii hranim pe toti 28 de miliarde cu broccoli si soia.
Si nu doar ONU nu vorbeste despre solutii pentru oprirea cresterii populatiei. Cu mici exceptii, nimeni nu prea vorbeste despre asta. E ca si cum subiectul nu exista decat atunci cand sunt criticate China si India pentru implementarea unor politici de tip "1 copil per familie", pe motiv ca incalca Articolul 16 al Drepturilor Omului (dreptul de a intemeia o familie). Daca aveti rabdare puteti citi pe larg despre asta aici (pg. 342). Pe scurt, nu poti impune nimanui cati copii sa aiba.

Dar dubla masura are... er... picioare scurte? In articolul lui Aiking (citat mai sus), exista o fraza antologica, care arata ca libertatile se discuta selectiv, iar Articolul 25 al Drepturilor Omului cantareste mai putin decat Articolul 16:
 
Under the current conditions of an unprecedented global population size it may be time to rethink issues such as consumer freedom (diet choice) compared with global food security, the use of 2.48 million tons of fish for cat food, and free trade, not by abolishing these pillars of current society but by adapting them to remain within Rockström et al's planetary boundaries (Aiking H., 2014).

Tare, nu?
 
 

6. Bine, dar tu nu ai vazut in ce conditii sunt tinuti puii? Fara cioc, la lumina becului? Sunt si puii oameni!

Asta e o problema care ma preocupa foarte putin. In primul rand pentru ca dintr-un instinct sanatos de autoconservare si din lipsa cronica de timp, nu ma pot mobiliza emotional pentru fiecare animal care moare ca sa hraneasca un alt animal sau om, desi zau ca mi-e mila cand vad antilopa eviscerata pe Discovery. In al doilea rand pentru ca spre diferenta de foarte multi dintre cei care adopta regimul de viata vegan, evit sa antropomorfez orice de la limax in sus, adica evit sa le acord caracteristici umane si sa ii consider persoane. Asta cel putin pana nu lamureste exact stiinta care este nivelul de constiinta al puilor fara cioc (if any). Dar poate mai important, pentru ca antropomorfismul si drepturile animalelor fac obiectul unor arii de studiu (psihologie, filozofie, etica etc) care de prea multe ori nu functioneaza dupa principiul demonstratiei empirice, motiv pentru care le si inteleg destul de putin.

In lumea dezbaterii despre drepturile animalelor exista 2 tabere principale. Pe de-o parte exista biserica lui Peter Singer, autor al "Animal Liberation", biblia oricarui activist PETA. Din nefericire nu am reusit inca sa ii citesc cartea (e pe vine de pe Amazon), insa urmarind un numar considerabil de prezentari pe Youtube (e.g.) si citind un eseu, am aflat ca ar fi etic imposibil sa atribuim un statut moral superior omului fata de alte animale, pentru ca (in mare): 1. abilitatile cognitive ale unor oameni (e.g. bebelusi, sau in stadii avansate boli neurodegenerative) sunt similare sau chiar inferioare gorilei Koko; 2. animalele simt durere/sunt capabile de suferinta si ca urmare trebuie sa li se respecte interesul de a trai o viata buna; 3. Orice alta abordare este o forma de neo-discriminare denumita "specieism" (?), noi oamenii nefiind de fapt deloc "speciali" biologic.

Desi de multe ori mi-e neclar daca doreste promovarea animalelor la statutul de persoane cu drepturi sau retrogradarea bebelusilor si comatosilor la stadiul de animale fara drepturi, sunt convins ca argumentele lui Peter Singer sunt valide intr-un anumit sistem filozofic. Din nefericire insa, deductiile logice si tranzitivitatea dupa care functioneaza etica nu sunt intotdeauna aplicabile in lumea reala, unde exista intuitie, exceptii si, mai important, demonstratie empirica. Mi-e teama ca o parte din ideile lui Singer se afla in aceasta situatie si ca viata unui bebelus nu va fi niciodata egala ca valoare cu cea a unui castor, chiar daca au (temporar) acelasi nivel de cognitie.

De aceea, daca ar fi sa ma prinda la inghesuiala vreun vegan in timp ce imi savurez ceafa de porc in Centrul Vechi sau in timp ce lucrez in laborator*, i-as explica faptul ca in aceasta dezbatere filozofica tin partea altor 2 corifei. Roger Scruton si Carl Cohen, considera ca avem o datorie in a proteja animalele atunci cand este posibil, dar ca nu poate fi vorba  de drepturi in sensul juridic al cuvantului. Drepturile implica obligatii, iar animalele nu pot avea intelegerea unor concepte si notiuni moral-umane care sa le permita sa se achite de acele obligatii (e.g. corect-incorect, dreptate, responsabilitate, compromis etc). In esenta, daca toate animalele ar avea drepturi, orice animal ar fi un criminal perpetuu. Carl Cohen opineaza destul de corect si in ceea ce priveste animalele de laborator, amintind ca datoram aproape toate vaccinurile de astazi experimentelor facute pe maimute si soricei (fara drepturi) in anii '50. A meritat? Cu siguranta. Inseamna oare asta ca ar trebui sa testam produse de infrumusetare pe pui de ursi panda (sau orice alt animal)? Nici vorba.
Desi departe de demonstratia stiintifica (a carei menire nu este sa vorbeasca despre drepturi si obligatii), ideile lor sunt pe alocuri foarte interesante si cred ca merita sa le urmariti prezentarile de pe YouTube sau sa le cititi publicatiile [1, 2].

In ultima instanta, pentru cine are opinia ca animalele sunt persoane si ca dietele carnivore reprezinta o forma de canibalism, exista intotdeauna veganismul. Noi restul ar trebui sa ne bucuram in liniste de un xilofon de coaste cu sos, pastrand un loc special in inima pentru porcul free-range decedat. Vorba lui Nicolae Labis: "Mananc si plang. Mananc".
 
 
7. N-am inteles nimic, poti sa rezumi in propozitii simple?
 
1. Omul nu este ierbivor "by design", cam la fel cum nu este patruped sau arboricol. Carnea reprezinta o parte esentiala a dietei omului de multe milioane de ani si a contribuit probabil semnificativ la evolutia speciei.

2. Scaderea consumului de carne rosie si carne procesata poate reduce intr-o mai mica sau mai mare masura riscul de boli cardiovasculare, cancer colo-rectal sau de san. Pe de-alta parte dietele vegetariene sau vegana, pot avea si ele consecinte negative asupra sanatatii. De aceea un regim echilibrat, fara excese, este ideal.

3. ONU nu a recomandat nimanui sa devina vegan.

4. Oricum ai da-o, cauza principala pentru criza de hrana pe plan mondial nu o reprezinta zootehnia, ci cresterea necontrolata a populatiei si este probabil mai simplu sa punem frana la sex fara prezervativ, decat sa punem embargo pe carne.

5.  Nu exista un consens filozofic in ceea ce priveste statutul moral al animalelor. Pana cand (si daca) se va hotari juridic faptul ca animalele au drepturi egale oamenilor, cred ca atat carnivorii cat si veganii pot manca ce isi doresc. E destul loc sub soare.
 
Pentru orice alte intrebari legate de veganism si vegetarianism pot fi contactat oricand la pseudoscientific.garbage@yahoo.com.



Regards,
Pengu



*In UK demonstratiile PETA sunt frecvente in campusurile universitare unde se face cercetare in biologie sau medicina. Nu stiu care e alternativa pe care o propun, sa renuntam la stiinta sau sa experimentam pe oameni? Din pacate n-am apucat niciodata sa ii intreb, pentru ca de fiecare data i-a ridicat paza pre repede.